Negocierile privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 se anunta mai dure ca oricand, accentuand ruptura ce risca sa devina ireconciliabila dintre marii contributori, care doresc reducerea fondurilor ce vin de la Bruxelles, si marii beneficiari, care, evident, se opun categoric oricarei diminuari a sumelor europene, toate statele avand drept de veto.
Tara noastra intra si ea la categoria beneficiari, alaturi de Polonia, Spania, Portugalia, Italia si Grecia, iar modul in care vor fi finalizate negocierile din aceasta saptamana va avea un impact asupra dezvoltarii pe termen mediu, sustin specialistii.
"Sunt negocieri puternice, in primul rand trebuie stabilit cadrul general si abia apoi putem intra noi. Acum se bat cele doua tabere, noi suntem prea mici pentru a intra in acest razboi deocamdata", a precizat Octavian Serban, consultant in fonduri europene, pentru Ziare.com.
Confruntate cu presiuni electorale si bugetare acasa, Germania, Marea Britanie, Franta si Olanda, membrii cu cea mai consistenta contributie la buget, cer, prin vocea presedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, reducerea subventiilor pentru agricultura, dar si a cuantumului alocarilor pentru statele cu rate reduse de absorbtie a fondurilor europene, doua masuri care ar lovi direct Romania.
Prima propunere a presedintelui Consiliului European vizeaza o reducere de 75 de miliarde de euro a bugetului UE propus de Comisia Europeana pentru perioada 2014-2020, de 1.033 miliarde de euro, urmand sa fie afectate in special fondurile de coeziune si cele pentru agricultura, de care beneficiaza cu precadere tarile sarace ale Uniunii, printre care si Romania. Potrivit premierului Romaniei, tara noasta ar primi cu opt miliarde de euro mai putin comparativ cu perioada 2007-2013.
Romaniei i s-au alocat, pentru perioada 2007-2013,