Dacă n-are cumva dificultăţi cu ţinerea de minte, Traian Băsescu se bizuie pe memoria scurtă a alegătorului român cînd vorbeşte despre greşelile guvernelor Boc. La fel şi cînd îşi dă nevinovat cu părerea despre politrucii proptiţi în funcţiile bănoase din firmele statului.

Cine a fost adevăratul premier pe vremea cînd Boc ţinea scaunul cald la Palatul Victoria? Cine mătura duşumele cu Boc cînd mititelul îşi mai permitea cîte o opinie personală? Cine-i spunea nefericitului la începutul acestui an că nu-i momentul să mărească salariile bugetarilor? Şi cine glăsuia, nici două luni mai tîrziu, că trebuie să li se întregească lefurile bugetarilor, făcîndu-se că uită de propriile lui recomandări?

Băsescu nu se mai poate amesteca în numirile de politruci la cişmelele pe unde mai curg bani publici. Cu asta se ocupă acum pricopsiţii din USL, care pînă să vină la guvernare se jurau, şi oral, şi într-o cărticică bicoloră, că nu vor mai pune în funcţii incompetenţi de partid.

Dar cînd era PDL-ul în fruntea bucatelor, Băsescu – cel care se lăuda că le ştie pe toate – nu putea zice de la Cotroceni sau de la Palatul Victoria, ca prezident de şedinţă ce era: „Nu-l puneţi director pe cutare, că-i politruc!”?

Neisprăviţii lui Boc au fost şi neisprăviţii lui! Iar greşelile pe care Băsescu i le pune acum în spinare lui Boc au fost, de fapt, greşelile lui!

De ce nu-l contrazice nici măcar acum fostul premier pe cel care-i aruncă pisici moarte pe bătătură? De ce nu-i spune că minte? Fiindcă asta ar însemna să recunoască ceva mult mai usturător decît că a făcut greşeli cu ghiotura: ar fi obligat să precizeze că a fost un premier de paie, marioneta pe care Băsescu a mînuit-o cum a vrut şi pe care a aruncat-o ca pe o cîrpă care nu mai iese la spălat. Aviz amatorilor.

Dacă n-are cumva dificultăţi cu ţinerea de minte, Traian Băsescu se bizuie pe memoria scur