Crin Antonescu a anunţat ieri că astăzi va avea loc o şedinţă a plenului reunit al Parlamentului pentru a dezbate „poziţia României la Consiliul European" de la sfârşitul acestei săptămâni, care va fi dedicat exerciţiului bugetar 2014-2020.

Anunţul lui Antonescu vine după ce premierul Victor Ponta anun­ţase că doreşte să se adreseze Parlamentului în chestiunea bugetului european. Care sunt însă resorturile acestui demers, de vreme ce Antonescu însuşi a recunoscut că o eventuală rezoluţie a Parlamentului nu constrânge cu nimic mandatul de reprezentare al preşedintelui Traian Băsescu la Bruxelles?

În Europa are loc în acest moment un trafic intens de infor­maţii, oferte şi contraoferte la cel mai înalt nivel pe marginea summitului UE dedicat bugetului multianual 2014-2020. Liderii politici participă la consultări de ultim moment şi se sună unii pe alţii pentru a-şi confirma poziţiile sau pentru a găsi aliaţi de ultim moment. Premierul britanic caută aliaţi pentru un buget de austeritate în nordul bogat, Franţa şi Polonia au stabilit o alianţă ad-hoc pentru a apăra Politica Agricolă Comună şi subvenţiile pentru fermieri, iar de la Bruxelles se lansează „pe surse" în Financial Times (purtătorul de cuvânt neoficial tra­diţional al UE) că se studiază opţiu­nile juridice pentru a ­adopta totuşi un buget european chiar şi în cazul unui veto al Marii Britanii. Nimic din tot acest freamăt diplomatic european nu se simte la Bucureşti, unde chestiunea bugetului european a devenit din nou un prilej de reglare a conturilor politice între USL, Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu.

Acuzaţiile lui Ponta

După ce preşedintele a respins posibilitatea de a utiliza dreptul de veto în cadrul Consiliului European, Ponta a ripostat ieri cu o „rezoluţie USL" pe aceeaşi temă, prin care solicită ca „toţi reprezentanţii României în structurile europene" să