- Social - nr. 227 / 21 Noiembrie, 2012 Am cumpanit indelung, daca sunt intr-adevar un ardelean chibzuit! Am ajuns la concluzia ca sunt ardelean get-beget, am fost activ la tinerete, am cumpanit unele lucruri, pierzand multe ocazii favorabile si m-am pripit uneori, fara sa am regrete majore. Exista un indemn intelept conform caruia: "Numai odata trece prin gara ta trenul numit fericire. Urca-te in el, ca sa nu-ti para mai apoi rau!”. Noi romanii, urmasii poporului primordial, oameni de-ai locului, in Ardeal ne-am forjat vocatia de supravietuitori, in contact cu navalitorii barbari, unii in treacat, altii care au prins oarece radacini, care au jinduit si jinduiesc la pamanturile si bunurile noastre. Din contactul cu dusmanii perfizi, vicleni, cruzi si mincinosi, noi am dobandit o rezerva de neincredere, chibzuind indelung in probleme vitale. Aceasta indelunga cumpanire isi are rostul in contactul cu strainii, neprieteni pana la proba contrara. Dar a contrapune aceasta cumpanire, in relatiile cu fratii nostri de neam si sange, creand adversitati politicianiste, mi se pare o greseala de neiertat, si as numi-o dupa vorba regretatului ziarist Adrian Rizea: "prostie pura si simpla!”. Noi, ardelenii, am fost catalogati, mai in gluma, mai in serios, de ceilalti romani, ca suntem trufasi, ca suntem mandri fara motiv, ca suntem mai inceti la minte. De unde si glumele cu ardelenii si pestii, sau cea in care ardeleanul intrebat daca sade si cugeta, a raspuns ca numa sade. Mici rautati, mici impunsaturi. Asa ca neprezentarea la referendum a ardelenilor nu o putem pune pe seama unei pretinse cumpaniri, ci pe seama unei diversiuni, manipulari grosolane, din partea unor formatori de opinie care din varii motive au cazut in capcana unui fals patriotism local. Si pentru ca tot suntem la probleme locale, m-as opri putin asupra acuzelor, care li se aduc consilierilor locali ai USL, ca