- Comunicate - nr. 227 / 21 Noiembrie, 2012 O provocare jignitoare antiromaneasca pe bani publici (III) Este inadmisibila si minciuna jignitoare fata de Armata Romana, si anume ca, in august 1916, teritoriile invadate de trupele romane au suferit pagube grave. Au devastat, jefuit, magaziile, casele fara proprietari si au dat foc la numeroase cladiri. Si tot pe seama Armatei Romane sunt puse si multe sute de victime civile in randul persoanelor in varsta ramase acasa, batranilor ce fugeau si copiilor. Asadar, in loc de adevar istoric, o minciuna extrem de jignitoare fata de romani, pusa la temelia invatarii istoriei de catre elevii maghiari de astazi, in loc sa se scrie cu responsabilitate de atrocitatile batalioanelor secuiesti de la 1918 -1919. Despre Congresul secuiesc de la Tusnad din 1902, autorii nu sufla o vorba privind cererea secuilor prezentata acolo de intensificare a legaturilor economice cu Romania si de a se preda limba romana la liceele din zona, data fiind importanta colaborarii economice vitale a secuilor cu romanii de peste munti. Nu se mentioneaza nimic despre influenta limbii romane asupra limbii si vietii secuilor de-a lungul secolelor. Aceasta realitate, atestata de numeroase documente de epoca, este unanim acceptata si demonstrata de lingvisti maghiari si romani, iar faptul se constituie intr-un veritabil monument al duratei convietuirii pasnice romanesti si secuiesti/ maghiare pe o intinsa dimensiune istorica. Studiile de demografie istorica pun in evidenta un schimb de populatie ce a avut loc de-a lungul timpului de o parte si de alta a Carpatilor. Deosebit de edificatoare pentru starea de spirit si pozitia secuilor fata de romani este si situatia creata la sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. XX, cand majoritatea ardelenilor (romani, maghiari, sasi) emigrau in America, iar numerosi secui plecau in masa in Regatul Roman, alarmand pur