Campania electorală pe care o desfăşor zilnic în Braşov, mai ales în întâlniri directe cu oamenii pe stradă, în pieţe şi în locuri unde sunt invitat, este pentru mine sursă de bucurie şi de luare aminte.

Totodată este şi sursă de amărăciune ori de câte ori mă confrunt cu faţa neascunsă a sărăciei. Mulţi fac eforturi extraordinare pentru a-şi păstra demnitatea, pentru a-şi stăpâni lacrimile. Sărăcia e povară foarte grea. Iar răspunderea guvernanţilor ar trebui să fie cel puţin pe măsura sărăciei. Căci scoaterea din sărăcie nu poate fi decretată! Astăzi, orice doreşti să comunici te duce cu faţa către zidul rece şi colţuros al sărăciei. De aceea afirmarea nevoii de schimbare e bine primită. În adevăr, ce avem de comunicat cu seriozitate în această campanie? Avem de spus că scoaterea din rădăcini a practicilor rele de guvernare este şi necesară şi posibilă. Ţine de voinţa politică, ţine de onestitatea celor ce vor schimbarea. Ţine, deci, de USL în acest moment.

Lumina unei convergenţe a României cu standardele de bunăstare din UE s-a prefăcut în tăcere şi era pe cale să se prefacă în întuneric în ultimii ani. Dacă am repeta că integrarea încă neizbutită a României în standardele UE este rezultatul asupririi ei de către Occident nu am arata decât că suntem impotenţi şi nedemni de asumarea răspunderii pentru soarta României. Ce exemplu este mai clar pentru a ilustra acest fapt decât neaccesarea fondurilor UE (vina este covârşitor a guvernărilor PD-L) până într-atât încât România este acum, după şase ani de la integrarea în UE, contributor net, adică a plătit mai mult decât a reuşit să absoarbă. Astfel o ţară săracă cum e România contribuie la prosperitatea ţărilor mai bogate! Nu ne-a „faultat” cineva în accesarea fondurilor UE. Am făcut-o noi înşine. De aceea avem de spus că repornirea economiei româneşti şi rapida accesare a fondurilor UE ţine