Un plus de 43 până la 64 de euro subvenţie pentru fiecare hectar din banii Uniunii Europene, pentru cei şapte ani cuprinşi în bugetul 2014-2020. Aceasta este, în linii mari, miza negocierilor din aceste zile de la Bruxelles pentru banii destinaţi agriculturii în România. Surse oficiale au declarat pentru gândul că, în scenariul optimist al unor tăieri de doar 75-80 de miliarde din bugetul propus de Comisia Europeană, în buzunarul fiecărui fermier român ar urma să ajungă treptat, până în 2017 şi apoi să se menţină până în 2020, 183 de euro pe hectar faţă de 119 cât dă Bruxelles-ul acum prin plăţi directe.

Varianta cea mai probabilă în acest moment este însă o tăiere mult mai profundă. În plus, dacă nu se adoptă nici principiul convergenţei avansat de comisarul Dacian Cioloş, tradus pe scurt prin luarea de la bogaţi pentru a da ţărilor sărace, subvenţia ar urma să atingă maximum 162 de euro în 2020. Surse oficiale au declarat pentru gândul că preşedintele a cerut dublarea sumei totale de plăţi directe, ceea ce s-ar traduce într-un plus de 16-20 de euro la hectar pe care agricultorii să îl primească treptat până în 2020.

Cele mai drastice tăieri ar urma să le resimtă, după noile reguli aflate pe masa liderilor UE, marii proprietari de ferme. Printr-o nouă regulă a plafonării banilor luaţi de la UE, aceştia ar pierde chiar 70% din cât ar putea lua. România se opune plafonării.

Milioanele pe care le pierd marii fermieri

În prezent, în România sunt 1.040.000 de agricultori care primesc bani de la UE. Jumătate din cele 5,5 miliarde, cât înseamnă acum banii plătiţi direct de Comisia Europeană ca subvenţii, ajunge la proprietarii de mari ferme de tipul celor ale lui Adrian Porumboiu, Culiţă Tărâţă sau Ioan Niculae. Fermele marilor jucători din agricultură, 12.000 la număr, acoperă acum 45% din terenul arabil.

În varianta de buget ava