Penuria investitiilor straine in Romania este o reala sursa de ingrijorare, avand in vedere perspectivele reduse de crestere prin propriile forte.
Fiscalitatea greoaie, interpretabilitatea actelor legislative, procedurile administrative complexe, infrastructura, coruptia dezechibreaza grav balanta avantaje-dezavantaje ale investitiilor straine in tara noastra, in contextul in care la categoria avantaje identificam doar forta de munca ieftina.
Plecarea Nokia in 2011, motivata in mare parte si de dezechilibrele interne ale companiei, este adesea invocata drept cel mai sonor exemplu de esec investitional in Romania.
Ambasadorul american, Mark Gitenstein, a atras atentia ca multe companii care au vrut sa investeasca in Romania s-au retras, ca urmare a coruptiei, lipsei de transparenta a guvernelor sau imprevizibilitatii procesului de decizie.
Observam, totusi, ca toate acestea nu au impiedicat compania Bechtel sa incaseze aproape un miliard de euro de la statul roman pentru construirea a 112 kilometri din autostrada Transilvania, din care doar 50 de kilometri au fost finalizati pana in prezent. Sau investitiile "secrete" ale Chevron in Dobrogea.
Insa, intr-adevar, in special neincrederea cu privire la corectitudinea practicilor de afaceri si gradul ridicat de incertitudine descurajeaza multi posibili investitori, sustin si voci din mediul de afaceri autohton.
Cine sunt investitorii?
Chiar si in acest context, sunt in continuare jucatori straini care anunta proiecte importante in Romania, estimate la sute de milioane de euro.
In noiembrie, grupul german Continental, unul dintre cei mai importanti furnizori globali pentru industria auto, a inaugurat, la Timisoara, un nou centru de cercetare si dezvoltare, inceput in vara anului 2011. Birourile si laboratoarele au o suprafata tota
