În aprilie 1909, Regele Carol I a primit bastonul de feldmareşal al Imperiului German. Pentru fiul celui care fusese prim-ministru al Prusiei, nu se putea onoare mai mare. Când, în 1912, la 35 de ani de la căderea Plevnei, i s-a oferit bastonul de feldmareşal al Rusiei, a fost mai puţin încântat...
Se împlineau 35 de ani de la Luarea Plevnei. Bucureştiul era pavoazat de sărbătoare, iar la Curtea Regală sosise un oaspete de seamă: Marele Duce Nicolae Mihailovici, sol al Majestăţii Sale Imperiale Ţarul, venit să înmâneze bunului nostru Rege Carol I bastonul de mareşal al armatei ruseşti, în amintirea luptelor din jurul Plevnei, când ambele armate, rusă şi română, au fost comandate de Prinţul Carol.
Ziarele din toamna anului 1912 au relatat, la vremea aceea, cu lux de amănunte, detaliile sărbătorii şi ale parcursului solului rus. Trenul a ajuns pe peronul Gării de Nord într-o zi de marţi – 27 noiembrie (stil vechi) – la orele 11,30. A fost întâmpinat de M.S. Regele Carol, de Mitropolitul Primat, de membri ai Casei Regale, de miniştri şi de politicienii de frunte ai ţării şi de o companie din batalionul 2 de Vânători “Regina Elisabeta”, în costum de paradă, însoţită de “muzica regimentului” (adică de fanfara militară). Mulţimea are vreme să observe că Marele Duce e un bărbat înalt, “de o înălţime neobicinuită, simpatic, în vârstă de 50 de ani”. E însoţit de un veteran al Războiului din 1877, baronul Mevendorf, pe care regele l-a întâlnit şi pe câmpul de luptă... Lui Carol îi va face plăcere să se întreţină cu dânsul, câteva zeci de minute, ca vechi camarazi de arme ce se aflau.
Despre întâmplările acelei zile, dar mai ales despre cele ale zilei următoare, 28 noiembrie 1912, când la Mitropolie s-a ţinut un Te Deum pentru eroi, au scris în detaliu ziarele acelei epoci. Ca şi despre solemnitatea de la Palatul Regal, tot în 28, când Marele Duce Nic
