Un oraş religios

…pot fi consideraţi Bucureştii dacă avem în vedere numărul mare de străzi care poartă numele unor sfinţi - peste 20 - între care Sfânta Treime, Sfânta Vineri, Sfântul Andrei, Sfântul Anton, Sfântul Constantin, Sfântul Dumitru, Sfântul Elefterie, Sfântul Gheorghe, Sfântul Ilie, Sfântul Ioan, Sfântul Niceta, Sfântul Nicolae, Strada şi Intrarea Sfântul Sava, Sfântul Spiridon, Sfântul Ştefan. După cum se vede, acest "nomenclator" acoperă o bună parte a calendarului ortodox, fiind reprezentaţi unii dintre cei mai importanţi sfinţi ai săi.

Lipseşte însă o stradă care să poarte numele celui care este considerat drept patronul oraşului, Sfântul Cuvios Dimitrie Basarabov care, aşa cum au demonstrat pelerinajele care au loc, este cinstit cum se cuvine de credincioşii Bucureştilor. De fapt, avatarurile prin care au trecut moaştele acestui sfânt se împletesc cu însăşi istoria oraşului. Astfel, racla cu moaştele Cuviosului Dimitrie a fost scoasă în procesiune pe străzile Bucureştilor de mai multe ori: în 1815, din porunca domnitorului Caragea, pentru a se pune capăt epidemiei de ciumă, în 1831, la cererea generalului Paul Kiseleff, în speranţa opririi epidemiei de holera şi în 1827, în timpul lui Grigore Ghica, pentru ploaie. În timpul ocupaţiei de către armatele Puterilor Centrale a Capitalei în Primul Război Mondial, soldaţii bulgari au încercat să scoată din oraş racla cu moaştele sfântului, fiind opriţi de intervenţia chiar a comandantului militar al Capitalei, generalul Mackensen care şi-a dat seama ce repercusiuni ar avea acest act pentru moralul locuitorilor Capitalei.

Străzi şi sfinţi

De fapt, numărul de străzi care poartă numele unor sfinţi se datorează faptului că ele au preluat numele unor biserici care se aflau în cuprinsul lor. Dintre străzile şi pieţele cu obiective cuprinse pe Lista monumentelor istorice amintim: Sfântul Sa