De joi au început lucrările Consiliului European, la care preşedintele Herman van Rompuy a prezentat o variantă de buget ce au fost realizată după consultările preliminare ale acestuia cu șefii delegațiilor țărilor participante. Varianta de plecare este diferită de cea anunțată inițial, nu neapărat prin tăieri suplimentare, cât mai degrabă prin realocări pe capitole bugetare, care, se pare, avantajează ţările mici și ţările intrate în ultimii ani în UE, proiectele de coeziune primind în plus 11 miliarde de euro, ajungând astfel la 320 de miliarde. De asemenea, un domeniu de care România e interesată direct, Politica Agricolă Comună, va avea o finanțare de 372 miliarde euro (o suplimentare de 7,7 miliarde), care, însă, va impune limite pentru fondurile de dezvoltare rurală (drumuri judeţene etc), în favoarea plăţilor directe, a subvenţiilor agricultorilor. Principalele scăderi operate de Van Rompuy sunt la Competitivitate, 13,1 miliarde de euro, Securitate şi Cetăţenie – 1,6 miliarde şi la Europa Globală (unde este inclusă și rezerva de urgenţă a UE), 5,5 miliarde. Nu în toate aspectele negocierilor România este avantajată, astfel că în propunerea de buget apare diminuarea cu 10% (de la 85% la 75%) a cofinanţării, scăderea prefinanțării la 2% (de la 7-9 procente), TVA-ul va fi neeligibil, astfel că impactul acestora în bugetul național ar fi 2,2-2,4 miliarde de euro pe an. Întâlnirea începe sub auspicii rezervate, dar optimiste atât din partea președintelui Herman van Rompuy (summit-ul „ar putea fi lung şi complicat”), cât și a liderilor europeni, dintre care Angela Merkel care nu a exclus ca un nou summit să fie necesar pentru a se ajunge la un acord. În același timp cu întâlnirile de la Bruxelles, ministrul Leonard Orban continuă demersurile pentru a crește rata de absorbție și pentru a pregăti România pentru perioada 2014-2020, prin semnarea, la București, a unui u