Titlul de Capitală Europeană a Tineretului obţinut de Cluj-Napoca reprezintă paşaportul municipiului pentru candidatura la titlul de Capitală Culturală Europeană, susţine primarul Emil Boc.
"Suntem extrem de bucuroşi că decizia juriului de la Maribor a fost ca Clujul să aibă acest statut, este primul oraş din România care îl obţine; este o recunoaştere a dimensiunii europene a acestui oraş şi cred că reprezintă paşaportul nostru pentru 2021 (când Clujul vizează să obţină titlul de Capitală Culturală Europeană, n.red.).
Este o recunoaştere a faptului că avem ce să arătăm Europei, avem în oraşul nostru valori europene, suntem o mică Europă la noi acasă şi consider că putem oferi modele de bune practici în domeniul culturii şi tineretului", a precizat primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în cadrul unei conferinţe de presă prilejuite de câştigarea de către municipiul Cluj-Napoca a titlului de Capitală Europeană a Tineretului în 2015. Anunţul a fost făcut sâmbătă noapte la Maribor, în Slovenia.
Edilul a specificat că "titlul de Capitală Culturală Europeană a Tineretului îi va aduce Clujului o mare vizibilitate în plan european, creşterea numărului de turişti, cu 15-20%, începând din 2015, posibilităţi de investiţii şi locuri de muncă" şi totodată "ne ajută să promovăm valorile noastre locale în mediul european; avem resurse, avem peste 100.000 de studenţi care dau suflu, viaţă şi creativitate acestui oraş". Titlul de Capitală Europeană a Tineretului (CET) în 2015 nu va împiedica Clujul să obţină şi titulatura de Capitală Culturală Europeană (CCE), pentru anul 2021, a subliniat edilul, oferind exemplul oraşului Maribor. "Este vorba de două competiţii complet diferite. Cel mai bun exemplu este Maribor, care anul acesta este capitală culturală europeană, iar la anul urmează să fie capitală europeană a tineretului, deci la un interval de un an. Ti
