Dumneavoastră ştiţi care este diferenţa dintre un bărbat politicos şi unul delicat? Vă răspund tot eu: bărbatul politicos este atunci când dă buzna într-o baie, găseşte în ea o femeie goală şi zice: doamnă vă rog să mă iertaţi, dar n-am ştiut că sunteţi aici. Şi închide repede uşa; acest bărbat este unul politicos. Bărbatul delicat este atunci când dă buzna într-o baie, găseşte în ea o femeie goală şi zice: domnule, vă rog să mă iertaţi, dar n-am ştiut că sunteţi aici. Acest bărbat este delicat.
Niciodată nu mi-au plăcut oamenii grosolani, mârlani sau numai nesimţiţi. Poţi să şcoleşti cât vrei un mârlan sau un nesimţit că tot mârlan sau nesimţit rămân, diferă doar vocabularul. Iar dacă acest limbaj şi acest stil de convieţuire s-ar limita doar în cercuri reduse, private am mai înţelege: cine se aseamănă se adună (deşi şi Iuda s-a adunat cu apostolii lui Iisus Hristos şi nu se aseamănă cu ei). Dar, când mitocănia, mârlănia şi nesimţirea apar prin mass-media, mai ales pe la tv, atunci parcă îţi vine să arunci cu pietre în soare sau să te îneci în Tanganyika.
Nu se poate ca la posturile aşa-zise etno-folclorice să apară ca prezentatoare nişte tipe în ie şi cu o fotă scurtă, care de-abia le acoperă pubisul. Dacă ăsta este folclorul românesc atunci eu sunt o prună uscată. Mirarea mea este cu atât mai mare cu cât nume importante din folclorul românesc actual colaborează cu aceste posturi, ce murdăresc până şi puţinul ce a rămas nepătat din această ţară: cântecul popular. Nu mai vorbesc de manele şi de borâţii care le interpretează. Aceştia fac, totuşi, ceva nonviolent: cântă manele! Mai bine aşa, decât să facă crime, spargeri sau violuri. Căci etnia din care provin aceşti menestreli se situează în fruntea infracţiunilor cu violenţă (ar face şi evaziune fiscală, dar nu se pricep, cei mai mulţi sunt analfabeţi).
În timp ce corul maneliştilor cântă Ari