Negocierile asupra viitorului exerciţiu bugetar s-au încheiat vineri cu un eşec, statele membre nereuşind să cadă de acord asupra alocărilor şi reducerilor din viitorul buget al UE. Strategia de negociere a preşedintelui Traian Băsescu s-a axat pe îmbunătăţirea condiţiilor de accesare a sumelor alocate României şi mai puţin pe maximizarea acestora, o abordare aflată în contradicţie cu punctul de vedere al premierului Victor Ponta.

Surse europene, negocierile s-au încheiat în momentul în care Angela Merkel s-a alăturat premierului britanic, David Cameron în susţinerea unui buget „de austeritate" împotriva poziţiei apărate de preşedintele Franţei, François Hollande, care solicita o creştere a bugetului comunitar. Atât liderul socialiştilor din Parlamentul European, Hannes Swoboda, cât şi cel liberal, Guy Verhofstadt, l-au acuzat pe Cameron pentru eşecul negocierilor, dar de această dată David Cameron nu a fost singur, ci s-a bucurat de suportul altor state contributoare, precum Olanda, Suedia, Finlanda şi Austria. De partea lui Hollande s-au aflat Italia şi Spania, dar, în cele din urmă, balanţa a fost înclinată de Germania, cel mai mare contributor la bugetul european, înspre reducerea cheltuielilor.

Disputa a fost tranşată între reprezentanţii statelor mari - statele din estul Europei, inclusiv Polonia, fiind ignorate în ultimele runde de negocieri, au declarat surse apropiate negocierilor - în favoarea ţărilor din nordul Europei şi în dauna celor din sud, a căror poziţie a fost slăbită de problemele economice prin care trec. În aceste condiţii, o strategie de negociere inflexibilă, care să fi pus accentul pe maximizarea sumelor alocate, cum a fost cea susţinută de Guvernul Ponta cu binecuvântarea Parlamentului, ar fi fost, în mod evident, perdantă. Bugetul a fost redus cu 100 de miliarde şi acest lucru nu mai este negociabil.

Ce a obţ