Braşovul se poate mândri cu o valoare. Neasemuită. Valoarea fostului parlamentar şi mai mult euro decât parlamentar la Bruxelles, Nicolae Vlad Popa. Domnia sa s-a remarcat prin tărie de caracter. Tăria, pe care a servit-o de-a lungul timpului, este aceea de a fi în diverse funcţii de control. Fost nomenclaturist comunist, fost lider liberal până s-a schimbat puterea, de prin 2005, fostul membru de vază al PD, PLD, actualmente PDL şi pe viitor etcetera, omul, cu ,,o” mic de la omenie, a avut decenţa de caracter să pice mereu în frunte. Acum, pentru a-şi reîmplini destinul doreşte să candideze la o funcţie de senator. O funcţie care să îi poată definitiva lungul parcurs de oportunist politic cu ifose elevate. Un discurs corect şi coerent prin trădare numită politic ,,reevaluare”.
Pentru că, în imaculata sa moralitate, domnul Nicolae Vlad Popa ( Nevepeul, pentru cunoscători) a avut un ţel. Acela de a fi mereu în funcţie. Ca orice român firesc, ca orice cetăţean decent – făceam o glumă îndoielnică, n.m. - , a reuşit. Să toace bani publici fie în Parlamentul autohton, fie în cel European. Calităţile vizibile ale domnului avocat, ce a avut mica plăcere să ne definească destinul şi în vechiul regim comunist, dar şi în actualul, pretins democrat, constau în limbajul omenos-lemnos al înfrăţirii. La funcţie sau la vot, conform epocii. Efectul secundar, pentru noi, votanţii, este acela că după promisiunile din campanie, de obicei nu îţi mai găseşti portmoneul. Pentru că, fie ţi l-au sustras panacoţii în mijlocele de transport în comun, fie a rămas în grija şi coordonarea unor oameni de caracter politic precum N.V.P.
Bineînţeles, acesta nu poate fi acuzat de fraude. De imoralitate. De ignorare a cetăţenilor care ar putea să îl voteze. Deoarece, în plenitudinea sa, el reprezintă un simbol. Al bunăstării. Personale, şi în cazuri secundare, a unor apropiaţi ai săi. Ma