Zeci de mii de tone de ciment se produc la Aleșd, sursa de energie fi ind gunoiul menajer. Calculul rentabilității reciclării. Sursa: ADI PICLISAN
O anvelopă de cauciuc nu se dezintegrează niciodată, iar un PET de plastic rezistă în pământ 200 de ani. La Aleşd (Bihor), în fabrica de ciment deţinută de Holcim, PET-ul şi cauciucul ard zi şi noapte în cuptoare uriaşe, la 1.800 de grade Celsius. 24.000 de tone sunt reciclate anual aici, înlocuind cărbunele ca sursă de energie.
Avantajele pe circuitul gunoiului
Gunoiul menajer provine de la mai multe oraşe din Ardeal, este uscat, tocat mărunt şi aruncat în cuptor, topind clincherul, piatra din care se face praful de ciment. Fumul negru a dispărut, iese doar un abur incolor, filtrat de-o instalaţie care a costat 2 milioane de euro. Toată uzina de tocare şi ardere a gunoiului a costat 15 milioane de euro.
50.000 t de cărbune se foloseau anual la Holcim Aleşd, dar acum cantitatea a fost redusă cu 20%, fiind înlocuită cu gunoi menajer. "Am putea arde 50.000 t de gunoi anual, dar deocamdată nu putem face rost decât de jumătate din cantitate. Principala problemă este gradul redus de sortare a deşeurilor din România", spune Traian Ionescu, directorul de marketing și vânzări al firmei de management al deșeurilor ecovalor, controlată de Holcim. El explică întreg circuitul: gunoiul este sortat la gropile de gunoi, iar 30% este trimis la Holcim, primăriile plătind chiar pentru a fi ars, deoarece, prin această operaţiune, celulele de depozitare au o durată mai mare de viaţă.
Depăşim bariera sortării?
"La Arad, taxa de depozitare este de 22 euro/tona de gunoi. La 100 de tone, înseamnă 2.200 de euro. Dacă 30% este trimis la ars, costul pe depozitare scade cu 660 de euro. Iar noi cerem mai puţin pe tonă decât taxa de la rampa de gunoi. E o afacere win-win", explică Traian Ionescu.
Primăriile din Român
