Toată viaţa şi-a dedicat-o filmului. A fost un cineast convins şi a încercat ca pasiunea s-o insufle şi cunoscuţilor. Un om discret, ale cărei valori depăşeau limita realităţii, un om cu o poftă de viaţă incredibilă. Dumitru Călugăru, acest om minunat, s-a stins din viaţă pe 1 decembrie, la 63 de ani, după zile întregi în care s-a luptat cu o boală prea dură şi prea grea pentru un om ca el. „Nea Mitică”, aşa cum îl cunoşteau toţi, va face acum filme cu îngerii, pentru că suntem convinşi, că acolo unde e, nu va renunţa niciodată la pasiunea care l-a consacrat.
Vestea că Dumitru Călugăru s-a stins a întunecat o lumea întreagă. Târgujienii l-au cunoscut ca un om modest şi discret şi prea glumeţ, chiar şi în zile mai proaste. Nea Mitică, aşa cum îl cunoşteau toţi, lucra la Teatrul Elvira Godeanu de ceva timp, însă, toată viaţa şi-a dedicat-o filmului. Ar fi dat orice ca visele să devină realitate şi să fie expuse în scurt metraje, pentru ca toată lumea să beneficieze de rodul muncii sale. A înfiinţat acum 40 de ani cineclubul „Brâncuşi” şi a realizat peste 100 de filme scurt metraj, în principal, majoritatea dintre ele fiind dedicare Marelui Sculptor, cu care de altfel semăna. O barbă albă şi căruntă, care ascundea de fiecare dată un zâmbet larg. A fost un cineast cunoscut, atât în ţară, cât şi în străinătate. În 2011, într-un interviu acordat cotidianului Impact în Gorj spune că face filmele cu suflet şi de fiecare dată încearcă să vină cu ceva nou, chiar dacă banii nu sunt de ajuns „Am fost la doar două festivaluri din afară. La multe mi-au respins filmele din start pentru că nu am putut să merg, nu am avut bani. Am trimis acum, prin poştă, un film şi la un festival din Austria. Ca să merg acolo dau între 18 şi 36 de euro pe noapte, timp de o săptămână, cât durează festivalul, plus drumul dus şi întors cât mă mai costă…nu am de unde să dau aceşti bani. Costă
