Înaintea meciului Şahtior- Juventus, din Liga Campionilor, ziariştii italieni se ţin scai de Mircea Lucescu, iar antrenorul român nu-i refuză. El a acordat un interviu stufos cotidianului La Republica, în care a dezvăluit o parte dintre secretele sale. Pe 4 decembrie 1982, România remiza cu Italia, la Florenţa. A fost un 0-0 în compania campioanei mondiale de atunci, primul rezultat mare al generaţiei care avea să ajungă la Euro 1984. Lucescu îşi aminteşte: „În ziua aceea a început să mă cunoască lumea. Am jucat impecabil în apărare, deşi din minutul 55 am rămas în zece jucători. L-am pus pe Iorgulescu să-l ţină pe Paolo Rossi. A fost inteligent, l-a enervat pe Rossi, chiar dacă uneori s-a comportat un pic nesportiv. Gino e un băiat deştept, acum are nişte restaurante în Bucureşti. S-a realizat şi îmi este foarte drag, ca de altfel mulţi dintre cei pe care i-am antrenat”, a povestit Lucescu.
„Am dus jucătorii cu forţa la muzee“
El le-a dezvăluit italienilor că rolul unui antrenor este şi acela de a-şi educa fotbaliştii. „Cultura este esenţială. Dacă ştii, n-ai de ce să te temi. Noi am trăit în cortina de fier a comunismului şi la fiecare meci în străinătate descopeream o altă bucată de lume. Dar eram timizi, suspicioşi. Ţin minte că în 1983 am jucat cu Suedia, la Stockholm. Am dus echipa să vadă unde se decerenează premiile Nobel, iar jucătorii nu vroiau să coboare din autocar. A trebuit să-i scot cu forţa. La fiecare deplasare aveam în program vizitarea unui muzeu sau făceam un tur al oraşului. Mă documentam înainte, era parte din planul meu. Şi acum trebuie să procedăm la fel”, crede Il Luce.
Penisularii au vrut să afle şi despre copilăria lui Lucescu. „A fost grea, cu multe nejunsuri, dar am ieşit sănătos din asta. Acasă dormeam şapte într-o cameră, unul peste altul. Mi-a plăcut şi cartea, să studiez. Sistemul de atunci asigura cunoştinţe solide
