Toţi oamenii preşedintelui au căzut la datorie. I-a ciuruit.
În timp ce avionul prezidenţial decola spre decernarea Premiului Nobel pentru Pace, armata portocalie zace pulverizată de rafala urnelor, iar căprarii şi locotenenţii, de la buldogi, udre, paveleşti şi anastaşi, până la ungureni şi nemţurei, ţopăie, prin ograda tristă în care s-a transformat ARD-ul, asemeni unor găini decapitate.
Zilele în care lovitura de stat umbla slobodă prin ţară şi speria întreaga Europă au apus. Odată cu primii fulgi de nea, lucrurile au devenit într-atât de străverzii încât dau frisoane, de bucurie unora, de coşmar altora. PDL a căzut atât de tare încât i-a zdruncinat pe unii la cap. Altfel nu se explică cum de doamna Elena Udrea, se bucura în seara alegerilor că a câştigat mandatul de pe locul doi. Sau, cum tânăra speranţă unsă cu toate alifiile, Mihai Răzvan Ungureanu, recita poezia relansării unei drepte pe care doar Mihai Neamţu o mai foloseşte uneori să-şi producă o plăcere de adolescent miop. Dreapta a înfrânt, după cum alianţa stânga-dreapta a USL a învins nu datorită talentului şi tenacităţii luptătorilor ei, ci din ura fără perdea faţă de cârmaciul invalidat de la Cotroceni.
Asemeni preşedintelui Masă-Verde, din răniţii şi decapitaţii armatei sale vor intra în Parlament un pluton de soldăţei masă-verzi, insuficienţi pentru a desfăşura însă manevre de diversiune şi rupere a frontului uselist. Strategiile închipuite în noaptea minţii de consigliere Lăzăroiu sunt bune pentru napoleonii de ospiciu, iar Guvernatorul rămas fără oaste va fi nevoit să înghită porcul, că tot se apropie Ignatul. Şi îl va înghiţi, la fel ca ca astă vară când decreta că nu acceptă să fie un preşedinte Masă-Verde, pentru a se răsuci dezonorant, un pic mai târziu, spunând cu gura plină că doar boul e consecvent.
Cum boul este mai degrabă util decât consecvent, iată că devine esenţ
