Tensiunea nu slăbeşte în Egipt. Criza continuă, susţinătorii şi opozanţii preşedintelui Morsi au anunţat manifestaţii ample marţi, primii pentru a susţine, ceilalţi pentru a respinge referendumul din 15 decembrie asupra proiectului de Constituţie elaborat de Fraţii Musulmani.

În Egipt, Fraţii Musulmani, formaţiunea din care provine preşedintele Mohamed Morsi şi care se află la putere, asigură că vor instaurarea unui stat islamic modern. Dar, în spatele unui limbaj democratic, proiectul Constituţiei elaborate de Fraţi prevede o islamizare puternică, pentru că stipulează că "principiile Shariei constituie principala sursă a legislaţiei", principii definite în articolul 219, care trimite la "jurisprudenţa islamică şi la sursele credibile recunoscute de doctrina sunnită" de 1.400 de ani, ce include pedepse cu moartea pentru adulter, idolatrie, amputarea mâinilor, biciuirea sau lapidarea. Lideri, intelectuali şi media occidentale afirmau în ultimii ani că Fraţii Musulmani ar încarna versiunea "moderată" a islamului politic, în opoziţie cu teroriştii salafişti.

Astăzi, Fraţii pretind că sunt democraţi, asemenea AKP din Turcia, la putere în Ankara din 2002. Este adevărat că Fraţii Musulmani au avut abilitatea de a miza pe valul de democratizare instaurat de "Primăvara Arabă" şi s-au demarcat în mod abil, după 11 septembrie 2001, de derivele Al Qaeda. În această perspectivă ideologică trebuie înţeleasă politica preşedintelui egiptean Mohamed Morsi, care în vară şi-a supus armata şi acum două săptămâni a dat un decret prin care şi-a arogat puteri excepţionale, iar pe 8 decembrie a dat alt decret încredinţând armatei responsabilitatea arestării manifestanţilor laici, decişi să împiedice adoptarea unei Constituţii bazate pe Sharia şi supuse referendumului la 15 decembrie.

Înapoi cu 1.400 de ani

Îngrijorarea militanţilor laici, care susţin că le-a