De cele mai multe ori, informatiile care strabat spatiul public sunt de mai mica importanta decat cred transmitatorii.
Faptul ca X a devenit deputat, iar Y, senator, ca partidul cutare are atatia parlamentari, iar altul mai putini este interesant pentru statisticieni, dar istoria va retine doar vointa, progresul si vigoarea mesajului transmis de alegatori prin vot. Asadar, ce ne-a transmis poporul?
Mai intai, o observatie: politicienii scoliti si inteligenti au invatat sa canalizeze dorintele si frustrarile populatiei in scopurile fixate de ei, de aceea motivatia social-economica a atitudinii cetatenesti fata de vot nu trebuie si nici nu poate fi despartita de cea politica.
Prin definitie, fiecare cetatean constient de destinul sau este si o fiinta politica, deoarece managementul tarii, viitorul sau, al familiei si al entitatii nationale nu-i pot fi indiferente.
Voturi prin nameti
In discutia de fata, miza politicianista va fi lasata deoparte, urmarindu-se vectorii care i-au determinat pe electori sa iasa din casa prin frig si zloata, de nu prin nameti pana la brau, si sa ajunga la sectia de votare.
Ca intotdeauna cand e vorba de astfel de estimari, e bine sa spunem din capul locului ca au participat la alegeri 41,76% votanti din 18.248.414, numarul total al alegatorilor.
Daca luam in calcul conditiile atmosferice putin propice varstnicilor si celor cu dizabilitati fizice, realizam cu usurinta ca cifrele puteau fi mai mari.
Basescu
1. Pentru ca mesajul principal al USL si, partial, al PP-DD a fost unul anti-Basescu, impotriva stilului si regimului sau autoritar si adesea impredictibil, oricat au incercat candidatii celor doua formatiuni sa spuna ca isi sustin propriile programe si proiecte, dupa cele peste 70% din voturi se observa ca populatia isi conserva optiu