Speculatiile cu privire la destramarea zonei euro, pe fondul cresterii ingrijoratoare a costurilor de imprumut ale unor tari din regiune, cu consecinte politice si financiare incalculabile, au atins punctul culminant pe parcursul acestui an.
"In cadrul mandatului nostru, BCE este pregatita sa faca orice este necesar pentru a proteja zona euro. Si credeti-ma, va fi suficient", a asigurat Mario Draghi, presedinte al BCE, considerat cel mai puternic bancher din Europa, in iulie.
Impactul succintelor sale afirmatii a fost imediat si durabil. Rolul lui important in criza i-a adus titlul de "Omul anului" din partea Financial Times
"Am crezut ca pietele trebuie sa stie care este pozitia noastra", a explicat Draghi, in varsta de 65 de ani, intr-un interviu pentru FT.
In lupta impotriva crizei s-au remarcat si cancelarul german Angela Merkel si premierul Italiei, Mario Monti. Draghi a fost, insa, principalul protagonist, indemnand in mod insistent guvernele si bancile centrale sa sprijine masurile necesare pentru salvarea uniunii monetare.
FT il descrie pe Draghi ca fiind "un strateg care reflecta adanc asupra problemelor", fiind intr-o oarecare masura mai curajos decat predescesorul lui, Jean-Claude Trichet.
Prima sa masura a fost introducerea operatiunilor de refinantare pe termen lung pentru banci, evitand posibilitatea unei crize in sectorul bancar din cauza lipsei de finantare.
Desi programul a calmat ingrijorarile pietei cu privire la institutiile financiare din zona euro, nu a rezolvat cealalta problema majora din regiune: accentuarea discrepantelor dintre costurile de imprumut ale tarilor indatorate, Grecia, Spania, Italia si Cipru, si tarile creditoare, in frunte cu Germania.
Cand situatia a atins un punct critic, Draghi a lansat programul de achizitii nelimitate de obliga
