Băncile sistemice din România se vor afla sub ochiul vigilent al Băncii Centrale Europene (BCE) începând cu 1 martie 2014, ca parte a uniunii bancare, în vreme Banca Naţională a României (BNR) va superviza atât băncile mari, cât şi pe cele mici.

România va avea, ca şi statele din zona euro, drept de vot în Consiliul de Supraveghere. Acesta fusese anterior un punct de contradicţii cu zona euro, deoarece statele din afara uniunii monetare ce doreau să intre în uniunea bancară nu ar fi avut un cuvânt de spus.

“În ce mă priveşte, înţeleg că vor fi bănci mari, bănci sistemice care vor fi în directa supraveghere a Băncii Centrale Europene (BCE), a secţiunii independente din BCE destinată supravegherii, care va avea propria ei conducere. Nu se va amesteca conducerea BCE în sistemul de supraveghere, dar va fi parte a BCE acest sistem. Deci BCE va supreaveghea direct marile bănci, băncile care pot prezenta riscuri sistemice ­ se poate prăbuşi sistemul bancar european dacă o mare bancă intră în dificultate şi nu e ajutată la timp ­ şi băncile mai mici, care nu au calitatea de bănci sistemice, care am înţeles eu vor fi supraveghetate de autoriatea naţională de supraveghere”, a precizat vineri preşedintele Traian Băsescu.

Cine sunt pretendenţii

În România, o mână de bănci deţin cea mai mare parte a pieţei locale. Acestea sunt BCR, BRD, Raiffeisen Bank şi Unicredit Ţiriac. Cu excepţia CEC Bank şi a Băncii Transilvania, majoritatea băncilor de top din ţara noastră sunt filiale ale grupurilor străine, în principal din Austria şi Grecia. Chiar dacă în vară băncile-mamă din Grecia au primit ajutoare totalizând 18 miliarde de euro din partea statului elen, subsidiarele acestora din România sunt bine capitalizate. În ţara noastră sunt prezente Alpha Bank, Piraeus, Bancpost, Banca Românească, ATE Bank, Emporiki şi Marfin Bank. Acestea au active tot