La şedinţa de plen a Consiliului Local din această săptămână a fost adoptată o nouă hotărâre de Consiliu Local care vine să completeze detaliile legate de parafarea schimbului de terenuri prin care Primăria vrea să obţină demolarea clădirii cunoscute ca “Acvariu”. Problema este că noile completări nu lămuresc semnele de întrebare legate de evaluările care au stat la baza acestui schimb.
Completări ulterioare
Consiliul Local Timişoara aproba, la finalul lunii trecute, cu majoritate de voturi, un proiect legat de dispariţia din zona centrală a celebrei clădiri botezate “Acvariul”, din Piaţa Operei. Astfel, proprietarii au primit la schimb trei terenuri ale Primăriei, pentru a ceda clădirea “Acvariului” şi pasajul subteran. Este vorba despre trei terenuri care însumează peste 8.000 de metri pătraţi – unul de 3.230 de metri pătraţi, aflat la intersecţia Căii Bogdăneştilor cu bulevardul Cetăţii, altul de 1.253 de metri pătraţi, în zona Pieţei 700, şi încă unul pe strada Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, în suprafaţă de 3.600 de metri pătraţi.
La şedinţa de marţi a Consiliului Local a fost adoptat un nou proiect legat de acest protocol de schimb, care vine să completeze înţelegerea iniţială, şi care precizează că se aprobă contractele de schimb “sub condiţie suspensivă şi vor putea fi semnate doar condiţionat de reglementarea situaţiei juridice a terenului situat în Timişoara, strada Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”. Conform aceluiaşi proiect, proprietarul “Acvariului” se obligă să aibă radiate toate sarcinile din extrasele de carte funciară, să aibă reziliate toate contractele de închiriere, de comodat sau de orice altă natură asupra spaţiilor pe care le oferă la Primăria Timişoara. În plus, se mai arată în document, până pe 24 decembrie proprietarul “Acvariului” se obligă să elibereze spaţiul suprateran afectat de construcţia