de Andra MARINESCU
andramarinescu@tribuna.ro
20 decembrie 2012 22:53
1 vizualizare
A-A+
Colindele, tradiţiile şi obiceiurile sunt cele care definesc şi personalizează spaţiile. Mai ales pe cele din mediul rural. Astfel, din străbuni, "Capitala Culturală” a Mărginimii Sibiului, aşa cum este considerată localitatea Sălişte, a conservat, dea lungul timpului, datini şi credinţe, care, alături de costumul popular tradiţional, atestă astăzi tezaurul local.
Magia, bucuria, tradiţia şi colindele sunt “ingredintele” sărbătorilor de iarnă, alături de clasicele cadouri de sub bradul de Crăciun. Este o perioadă bogată şi, totodată, diferită de la o zonă la alta, însă activităţile au, în fond, acelaşi scop: să vestească naşterea Mântuitorului şi, implicit, sosirea Anului Nou. La Sălişte, ca în mai toate regiunile ţării, colindele sunt cele care deschid ciclul tradiţiei, atunci când cete de copii fac urări de belşug localnicilor, în schimbul a câtorva colaci, nuci, portocale sau mere.
Judele, conducătorul cetei
De Sfântul Nicolae, respectiv în data de 6 decembrie, are loc întrunirea junilor, o manifestare cu rolul de a organiza o ceată de flăcăi, tineri necăsătoriţi, menită să colinde în perioada sărbătorilor. Judele, ajutorul acestuia, crâşmarul şi casierul sunt funcţiile pe care tinerii trebuie să le îndeplinească în acest grup, având astfel responsabilităţi bine definite. De pildă, judele este cel care conduce formaţia, o pregăteşte şi este răspunzător pentru toate acţiunile grupului său. “În ziua de şase se aleg aceste roluri. Încă de atunci încep pregătirile şi învăţatul colindelor”, spune Ciprian Florea, care a fost jude în anul 2007 la Sălişte, continuând astfel tradiţia pe care a moştenit-o de la tatăl său, care, la rândul lui, a făcut parte din ceata junilor, ca şi bunicul lui. Cu melancolie, îşi aminteşte şi acum versur