de Dan FRÂNCU
danfrancu@tribuna.ro
20 decembrie 2012 22:55
0 vizualizari
A-A+
Zilele trecute am revenit la Racoviţa pentru a continua seria de reportaje dedicate locuitorilor comunei care, datorită pasiunilor pe care le au sau pur şi simplu, al felului lor de a fi, sunt simboluri ce merită preţuite şi reuşesc să facă cinste locului şi acestei comunităţii. De această dată, la recomandarea primarului Simion Olariu, am poposit la Maria Tărâţă, una dintre puţinele femei din comună ce încă mai creează acasă costume populare tradiţionale, aşa cum făceau şi purtau bunii şi străbunii noştri.
Confecţionarea costumului popular, lucratul obiectelor de îmbrăcăminte ori pentru împodobit casa, sunt meşteşuguri ce, o dată cu trecerea timpului, au suferit multe schimbări din cauza evoluţiei tehnicii, apariţiei unor materiale noi sau a unor modele mult mai complexe. Această evoluţie tehnologică, necesară şi benefică în cea mai mare parte, a adus, din păcate, şi lucruri mai puţin bune, iar printre acestea se poate menţiona pierderea autenticităţii produselor, şi din dorinţa oamenilor de a fi „în pas cu moda”, scăderea interesului şi atractivităţii pentru produsele vestimentare create în gospodării. În tot mai puţine case mai există războaie de ţesut ori maşini de cusut vechi, tot mai puţine gospodine croşetează ciorapi, fulare sau veste de lână, iar covoarele ori preşurile din case sunt acum neapărat mochete ori de tip „persan”. La Racoviţa, mai există încă gospodării unde femeile mai lucrează „de mână” diverse obiecte vestimentare sau unde pânza este încă ţesută la război, ca pe vremea bunicilor şi din când în când, se mai coase câte o cămaşă sau ie de costum popular. Una dintre femeile din comună ce a păstrat modul tradiţional de a lucra ţesături şi cusături este tanti Maria Tărâţă. În ciuda celor peste 70 de ani de viaţă, tanti Maria nu s-a lă
