Editura Herald ne-a oferit, la Tîrgul Gaudeamus, surpriza lansării Colec­ției „Jungiana“, care debutează cu lu­cra­rea Sinele de două milioane de ani de Anthony Stevens. Legătura lui Stevens cu Jung este foarte profundă și privește nu doar domeniul psihologiei și pe acela al psihoterapiei – cum greșit se crede, în ge­neral, cînd se vorbește despre jungieni –, ci și alte domenii asupra cărora Jung a avut un impact chiar mai mare: mă refer la studiile de istorie și de teorie a religiilor și la cer­ce­tările din antropologie sau din alte ramuri ale științelor umane interesate de fenome­nul mitului și de structurile incon­știente ale ariilor culturale, de invarian­ții universali sesizabili dincolo de diferențele culturale, pentru care Jung a preferat de­numirea de arhetipuri colective. Cum ia naștere o antropologie psihologică Stevens scrie că identificarea acestor arhetipuri universale ar trebui ridicată la ran­gul de legitate fundamentală a dome­niului antropologiei și se declară mîndru că a reușit să-l convingă pe Victor Turner, un renumit antropolog, spre sfîrșitul vieții acestuia, de valabilitateateoriei arhetipurilor formulată de Jung după ce adunase un impresionant corpus, alcătuit prin coro­bo­rarea mai multor tipuri de date – provenite din practica lui de analist, dar și dintr-o pro­fundă cunoaștere a mitologiei și a tradiției gnostice și, nu în ultimul rînd, din obser­vațiile directe realizate în timpul călătoriilor în jurul lumii. Stevens a realizat că, în călă­toriile sale, Jung s-a comportat ca un ve­ri­tabil cercetător de teren, utilizînd impecabil metodele antropologiei. Interesant mi s-a părut și faptul că Stevens își plasează dis­cursul într-un context antropologic și ope­rează în text cu categoriile principale ale acestei discipline, de exemplu, vorbește de­spre vindecare ca ritual, compară ipostaza medicului din cultura occidentală cu aceea a vrac