În urmă cu... nu, nu cu un an, nici cu o sută, ci fix cu 101 ani înapoi... Revelionul tinerilor intelectuali bucureşteni, al literaţilor, al muzicienilor, al studenţilor iubitori de cultură, s-a organizat, ca de obicei, la Clubul Tinerimii Române. Şi tot ca de obicei meniul a fost propus şi servit de Casa Capşa.
Pe final de Belle Epoque, Bucureştiul nu se dezicea de faima ce şi-o câştigase în Europa, de oraş boem, cosmopolit şi mereu gata pentru distracţie, care-i adusese şi renumele de “Micul Paris”. Meniurile revelioanelor se înscriau şi ele pe această linie a bunului gust şi a gustului bun. “Înalta bucătărie” franceză se făcea simţită cu prilejul oricărui eveniment mai de soi, iar de la un revelion girat de unul dintre cele mai stilate restaurante bucureştene nu puteau lipsi caviarul, somonul, curcanul şi şampania fină. Meniul nopţii dintre ani a fost, de altfel, următorul: “Caviar frais (caviar proaspăt)/ Consomme de Volaille (supă de pasăre)/ Saumon du Rhin a la parisienne (somon de Rin în stil parizian)/ Sauce tartar (sos tartar)/ Jambon de Prague a la gelee (jambon de praga în aspic)/ Pate de foie gras de Strasbourg (pateu de ficat de gâscă)/ Agneau a la broche (miel la frigare)/ Dindonneau roti (curcan rotisat)/ Salade (salată)/ Glace Capşa (îngheţată Capşa)/ Gaufrettes (gofrete)/ Bonbons. Pieces montees (bomboane, prăjituri)/ Tortes (torturi)/ Corbeilles de fruits (coşuri de fructe)/ Sherry Vieux/ G.H. Mumm Champagne Gout Americain/ Cafe/ Fine Champagne (lichior/ şampanie/ cafea)”.
Dacă veţi dori să încercaţi, din acest meniu, măcar o reţetă festivă, atunci vă propun – cu ajutorul maestrului bucătar care conducea celebra şcoală “Cordon Bleu” din Paris pe la 1911-1912, H. Pellaprat – să gătiţi miel la frigare, în stil franţuzesc. H. Pellaprat ne arăta, în "Traite de la cuisine familiale", că mielul, ca şi purcelul de lapte, poate fi frip
