Ionel BostanCerbul de la Costesti (Tg. Frumos), dincolo de faptul ca este reprezentativ in cadrul datinilor de Anul Nou intalnite in satele judetului Iasi, la fel de bine poate fi considerat si brand al comunei cu acelasi nume. In general, jocul cerbului este vazut de etnologi drept ”o specie a teatrului folcloric, avand urme ale vechilor credinte din antichitate legate de sarbatorile de iarna” (M. Laptes). Cand ne referim strict la Cerbul din Costestii de Iasi, ni se pare interesanta relatarea semnata de Alice Steriade-Voinescu, prima femeie doctor in filozofie din Romania (obtinut la Sorbona) care a suportat ororile regimului totalitar, avand domiciliu fortat in comuna amintita (noiembrie 1952 - ianuarie 1954). Iata ce aflam lecturand cartea acesteia ”Scrisori din Costesti”, aparuta la Editura Albatros, in 2001: ”…Am vazut, in fine, si Cerbul – o «capra» cu coarne aurite pe care o poarta pe cap un flacau acoperit cu coroane si care joca foarte amuzant la sunete de tamburina si de fluier. Are in jur un intreg stat major de «mascati» cu chivare mari, din care ies plete de par de cal si multe panglici colorate... Pantaloni bleu, bluze rosii, cordoane tricolore – nu stiu de ce la prima vedere mi-au sugerat ideea des sans-culottes de la 1789. Printre ei si masti aproape africane (baba, mosu), iar impresionant e «arnautul» care ii precede si vine foarte cuviincios sa intrebe daca ii primesti! Un flacau frumusel in costum national, cu bete incrucisate [barnete – n.ns.] pe piept si cu un [bat - une houlette – pe maneca sde fapt, un baston cu incrustatii artizanale, si nu un simplu bat - n.ns.]. E singurul nemascat si curatel si buna cuviinta personificata!” (Scrisoare adresata unor intelectuali bucuresteni, datata ”1 ianuarie 1953 – Costesti”). Acum, dupa aproape sase decenii, cam de la Lasatul Secului si pana de Ajun, toata Valea Bahluietului Rece rasuna de bataia