Condamnarea invaziei Cehoslovaciei l-a transformat pe Ceauşescu într-un erou. Pentru prima dată în istoria Tratatului de la Varşovia, un fapt dictat de Moscova crea opoziţie deschisă din partea altui stat membru al alianţei.
Moment deosebit a fost vizita delegaţiei române de partid şi de stat la Praga pentru semnarea tratatuui de prietenie şi asitenţă mutuală cu Cehoslovacia (15-17 august 1968).
Ceauşescu la Praga
Dubcek i-a informat, cu optism, pe liderii români despre bunul mers al reformelor şi sfârşitul diseniunilor cu „cei cinci”( Leonid Brejnev, Wladyslaw Gomulka, Todor Jivkov, Janos Kadar şi Walter Ulbricht). La Praga, Ceauşescu, Maurer şi Mănescu au fost protagoniştii unei conferinţe de presă Ziariştii l-au întrebat pe Ceauşescu în ce situaţii pot interveni trupele Tratatului de la Varşovia într-o ţară din alinaţă. Exclusiv în cazul atacului unei ţări imperialiste, a fost răspunsul. Va reînvia Mica Antantă? România nu doreşte să-şi limiteze relaţiile doar la câteva dintre statele socialist europeane, a zis Ceauşescu.
În secret însă, l-a înştiinţat,pe Dubcek despre planurile invaziei. „Să vină că-i primim cu flori!”, i-ar fi răspuns Dubcek, după mărturia lui Ion Stănescu (Lavinia Betea (coord), Cristina Diac, Florin-Răzvan Mihai, Ilarion Ţiu, 21 august 1968 – Apoteoza lui Ceauşescu, Polirom, 2009). Faptul se petrecea cu o zi înaintea stabilirii datei invaziei de către „cei cinci”.
Invadarea Cehoslovaciei
În zorii zilei de 21 august, o jumătate de milion de soldaţi sovietici, bulgari, polonezi, est-germani şi maghiari trecuseră graniţele aeriene şi terestre ale ţării. 29 divizii, 7 500 tancuri şi 1000 avioane - o forţă echivalentă celei americane din Vietnam. Surpriza a fost deplină pentru liderii şi populaţia Cehoslovaciei.
Ceauşescu a fost informat, official, puţin după miezul nopţii dintre 20 şi 21 august 1968. Un „
