Răsfăţul - sau, pentru unii, dezmăţul - culinar asociat tradiţional cu sărbătorile de iarnă poate avea diferite efecte, dar cât de ample şi durabile sunt acestea?
La câteva minute după ce ai isprăvit de mâncat, dacă ai mâncat două kilograme de mâncare, vei cântări cu două kilograme mai mult - logic. Întrebarea este: ce efecte are „supraalimentarea" de sărbători pe termen mai lung, după ce corpul a început să proceseze mâncarea şi să utilizeze energia conţinută în aceasta? Odată ce porţia de hrană a fost metabolizată şi reziduurile excretate („tranzitul" prin tractul digestiv durează, în general, 20-56 de ore), ce efecte mai are a doua zi sau în următoarele zile o masă copioasă luată într-o zi de sărbătoare? Efectele depind nu numai de cantitatea, ci şi de tipul mâncării şi de momentul în care este ingurgitată, spun specialiştii. astfel, dacă ai mâncat ceva foarte sărat, vei reţine mai multă apă, care poate să mărească, pe termen scurt (o zi sau două) cifra pe care o arată cântarul. Odată eliminat acest surplus de apă, ce mai rămâne? ce rămîne depinde, desigur, de conţinutul caloric al mâncării şi de numărul de calorii cheltuite de organism. Mâncarea de sărbători are, adesea, un conţinut de grăsimi mai mare decât ceea ce mâncăm în mod obişnuit, (ca să nu mai spunem şi că porţiile sunt mai mari şi felurile de mâncare mai numeroase). Ca rezultat, mâncăm adesea, de sărbători, un număr de calorii considerabil mai mare decât consumăm de obicei în zilele obişnuite, iar cu orice cantitate de energie (calorii) înghiţită şi neutilizată organismul ştie să facă un singur lucru: o pune la păstrare (o stochează), cel mai obişnuit sub formă de grăsime, pentru a fi folosită ca rezervă de energie în viitor (în caz de nevoie). momentul din zi în care mâncăm are şi el importanţa lui, deoarece hrana este metabolizată diferit în funcţie de ora la care o consumăm. Un studiu re
