Sfântul Vasile cel Mare-Foto:libertatea.ro Ziua de 1 ianuarie este considerata un moment de cumpana, dar si o zi fastuoasa, fiind prima zi a unui nou interval de timp. Romanii au pastrat in acesta prima zi a anului multe dintre practicile "pagane" despre care spun ca ii apara de rele si ii tin sanatosi si prosperi pentru un an intreg, dar sarbatoresc si cu obiceiuri noi, imprumutate. Un numar mare de practici magice si ritualuri se savarseau in aceasta zi, ce marcheaza inceputul, nu doar al unui nou an, dar si, in mod simbolic, al unui nou ciclu de viata. Sfantul Vasile, perceput de unii drept primul petrecaret, numele lui fiind considerat de altii drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este aparatorul crestinilor, "pazitor de duhurile rele", astfel ca prima zi a anului a ajuns sa fie considerata un moment propice pentru desfasurarea practicilor magice. Pe de o parte, 1 ianuarie reprezinta un moment de cumpana, care, in functie de cunoasterea traditiilor mitologice, poate fi interpretata in sensul dorit de fiecare; pe de alta parte, este o zi fasta prin excelenta - este prima zi a anului, a unui nou interval de timp. Integrandu-se in perioada mai larga a sarbatorilor de iarna, ce debuteaza in ziua de Sfantul Nicolae, obiceiurile ce au drept scop uratul revin la domeniul fundamental al vietii omului simplu de la tara: muncile agricole, fertilitatea campului, roadele bogate etc. Astfel, "Semanatul", "Plugusorul", "Plugul cel Mare" si "Vasilica" sunt cele mai importante texte "magice" care se rostesc in prima zi a anului si au o valoare colectiva puternica. De asemenea, in categoria manifestarilor colective bazate pe principiile "magiei primei zile" se integreaza si textele ce ureaza bunastare fizica si materiala individului: "Sorcova" sau colindele de Sfantul Vasile (care le ureaza celor apropiati sanatate si putere de munca). De 1 ianuarie, exista mai multe obice