Astronomii au asistat pentru prima dată la fenomenul de "hrănire" a unei planete pe cale să se nască, aflată la o distanţă de 450 de ani-lumină de Terra, o viitoare planetă uriaşă al cărei "biberon stelar" este alimentat de scurgeri masive de gaze cosmice.
Cu ajutorul radiotelescopului ALMA, considerat cel mai vast proiect astronomic terestru, aflat în deşertul chilian Atacama, oamenii de ştiinţă au putut să observe acest moment-cheie, o premieră ştiinţifică, care a confirmat teoriile despre formarea planetelor gazoase uriaşe.
Astronomii de la Observatorul European Austral (ESO) studiau o stea tânără, denumită "HD 142527", care este înconjurată de un uriaş disc de gaz şi praf cosmic - rămăşiţe ale unui nor cosmic din care s-a format această stea.
Acel disc este în realitate alcătuit din două părţi distincte, separate de un imens spaţiu vid. Discul intern înconjoară steaua şi se întinde până la o distanţă echivalentă cu orbita planetei Saturn în jurul Soarelui, în timp ce discul extern începe de la un punct aflat la o distanţă de 14 ori mai mare decât raza discului intern.
Potrivit teoreticienilor, planetele uriaşe "cresc" absorbind gazul din discul extern prin scurgeri gazoase care formează "poduri" ce traversează spaţiul vid din interiorul discului.
"Astronomii au prezis existenţa acestor scurgeri, dar este pentru prima dată când am putut să le observăm direct", a declarat într-un comunicat emis de ESO Simon Casassus de la Universitatea din Chile, coordonatorul acestui studiu.
Folosind reţeaua de antene submilimetrice a reţelei ALMA, care operează în lungimi de undă insensibile la lumina strălucitoare emanată de HD 142527, Simon Casassus şi colaboratorii lui au putut să analizeze structura gazului şi a prafului cosmic situate în jurul acestei stele.
Ei au descoperit două scurgeri de gaze dense care se deversează din dis
