de C. MIERLUŞCĂ
04 ianuarie 2013 23:18
1 vizualizare
A-A+ Expunerea prelungită la frig provoacă la nivelul extremităţilor înroşirea pielii însoţită de mâncărimi. În acest caz, se poate spune că este o degerătură de gradul I. Dacă frigul este foarte mare şi pielea se învineţeşte, apoi devine palidă, apărând băşici şi chiar amorţeli, putem vorbi de o degerătură în stadiul II. Dacă este vorba de un frig şi mai puternic şi victima nu a fost salvată, pielea va îngheţa, temperatura sa ajungând până la -10 grade C sau chiar mai jos. Aceste leziuni sunt de stadiul III şi sunt ireversibile.
Pentru a preveni degerăturile, se va purta o îmbrăcăminte şi încălţăminte călduroase. Vor fi evitate băuturile alcoolice, fumatul, se vor servi numai ceaiuri calde, în care s-a introdus câte o lingură de bitter suedez. Vara, se va căli organismul prin băi în aer liber, exerciţii fizice; mers cu picioarele goale prin apa mării sau într-un râu.
În cazul degerăturilor de gradul I se va trece la încălzirea mâinilor prin suflarea cu gura deschisă pe regiunea degerată, lipirea regiunii degerate de pielea salvatorului, masarea blândă, fără zăpadă a zonei degerate şi apoi acoperirea zonei cu o flanelă de lână. Se va fierbe timp de o oră în 3 litri de apă, o ţelină mare cu frunze cu tot, tăiată bucăţi. Se va strecura lichidul, apoi se va lăsa puţin la răcit şi cu lichidul călduţ se va face baie locală (mâini, picioare) timp de 10-15 minute. Decoctul obţinut prin fierberea ţelinei se poate folosi de trei ori pe zi prin reîncălzire. Se va şterge bine zona afectată şi se va evita contactul cu aerul de afară.
Se vor purta mănuşi sau haine cu mâneci lungi.
Se pot pune şi cataplasme cu varză crudă puţin încălzită pe dosul unui capac şi zdrobit[ cu un făcăleţ. Cataplasmele vor fi lăsate pe locul afectat minim 4 ore.
Benefică este şi baia cu decoct de castane s
