Daca perspectivele pentru cea mai mare parte a periferiei zonei euro raman nefavorabile, 2013 prezinta deja semne incurajatoare pentru viitorul Irlandei.
Guvernul de la Dublin ar putea sa finalizeze, pana la sfarsitul acestui an, programul de asistenta financiara externa si sa se bazeze din nou pe propriile forte, noteaza The Economist.
Performanta Irlandei, care a preluat pe 1 ianuarie presedintia rotativa a UE, ar stimula cresterea in intreaga Europa si ar demonstra eficacitatea controversatei retete impuse de Angela Merkel, combinatia de austeritate si reforme structurale, in schimbul ajutorului. De asemenea, ii va incredinta pe alegatorii din centrul Europei, in special pe contribuabilii germani care sunt asteptati la urne in toamna, ca sacrificiul lor financiar nu a fost in van, asa cum pare sa fie in cazul Greciei.
Revenirea Irlandei pe pietele internationale va consolida increderea generala, imbunatatind perceptia cu privire la alte tari aflate in situatii dificile, precum Spania si Portugalia.
Desigur, spre deosebire de alte tari europene coplesite de probleme financiare, povestea Irlandei este una exemplara.
Anul trecut, aceasta a reusit sa evite recesiunea care a luat in stapanire zona euro. Costurile cu forta de munca au coborat puternic, facand tara mai competitiva. Imaginea Irlandei s-a imbunantatit in ochii companiilor straine, si ca umare a taxelor scazute.
Cu toate acestea, nu exista certitudini ca finalul va fi unul fericit. Dependenta Irlandei de firmele straine creeaza vulnerabilitati economice si fiscale. Astfel, daca economia globala va avea un an prost, Irlanda va fi puternic afectata, in contextul in care exporturile sale depasesc economia. Chiar daca nu vor fi consemnate derapaje majore, datoria publica a Irlandei, care era de doar 25% din PIB in 2007, va urca la 120% in 2