Într-o carte relativ recentă, istoricul Bogdan Murgescu analiza cauzele decalajelor economice româneşti, comparând situaţia de la noi cu cea a altor popoare şi state europene pe durata a... cinci secole, din 1500 până în 2010. Actualitatea imediată permite însă şi abordări punctuale ale chestiunii, furnizând date grăitoare pentru decalajele înregistrate chiar în acest moment de România, la nivelul nivelului de trai al populaţiei, în raport cu alte state.

Cu puţine zile în urmă, unul dintre cotidienele de difuzare naţională menţiona un contrast semnificativ nu între noi şi Occident, conform tradiţiei, ci între noi şi vecinii imediaţi: „Ungaria a redus de la 1 ianuarie preţurile gazelor naturale, electricităţii şi energiei termice livrate populaţiei cu 10%, iar o măsură similară urmează să fie aplicată cel târziu în aprilie. De asemenea, în Bulgaria gazele şi energia termică s-au ieftinit de la 1 ianuarie cu 9,8%, respectiv 3-7%. În schimb, în România, preţul energiei electrice a crescut de la începutul anului cu 10%" (Adevărul). Succinta înşiruire de mai sus consemnează o realitate a momentului care nu are atât de mult de-a face cu vreo moştenire istorică, nici cu o competiţie acerbă între economii ori între politici, ci consemnează mai curând nişte diferenţe de viziune, de voinţă politică şi de competenţă.

Orice se poate spune despre Ungaria ori despre Bulgaria actuală, dar nu şi că ar fi pe culmile unei prosperităţi confortabile. În această privinţă, cele două state, vecinele noastre de la vest şi de la sud, nu sunt cu nimic mai breze decât România; sau nu într-atât încât să se creeze contraste radicale între PIB-uri... Şi, cu toate acestea, direcţia în care se duc ele diferă radical, la nivelul tratării penuriei, a depresiunii economice şi a crizei politice, de cea a României. De ce? Motivul pare simplu: pentru că Ungariei şi Bulg