Credincioşii ortodocşi, romano-catolici şi greco-catolici sărbătoresc, duminică, Boboteaza, sărbătoare dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor.
În cultul catolic, sărbătoarea are semnificaţii diferite, scrie Agerpres. Astfel, în timp ce Biserica Ortodoxã celebrează în aceastã zi botezarea lui Iisus, în râul Iordan, de către proorocul Ioan Botezătorul, în Biserica Catolică de rit latin sărbătoarea Epifaniei Domnului aminteşte de vizita magilor la Pruncul Iisus. Totuşi, ambele Biserici celebrează pe 6 ianuarie recunoaşterea lui Iisus ca Mesia.
În credinţa ortodoxă, sărbătoarea reaminteşte de botezul Domnului în apa Iordanului, la vârsta de 30 de ani, înainte de a-şi face cunoscute faptele şi minunile. Potrivit tradiţiei, la Bobotează se săvârşeşte slujba de sfinţire a apelor “Agheasma Mare”, care simbolizează actul de regenerare cosmică (pământul primeşte germenii noii creaţii, transfigurată prin sfinţirea apelor.
În unele zone ale ţării, episcopii locului aruncã în râuri sau în mare o cruce pe care mai mulţi bărbaţi se întrec să o aducã la mal, iar tradiţia spune că învingătorul se va bucura de o imunitate sporită în faţa bolilor.
Preoţii parohi vizitează, în ajun, casele credincioşilor, pe care le binecuvântează prin stropirea cu apă sfinţită. Sărbătoarea Bobotezei a mai primit şi numele de sărbătoarea luminilor sau a luminării, pentru că, prin contactul cu apa sfinţită, creştinii primesc Duhul Sfânt, botezul fiind rânduiala iniţierii în creştinism şi a primirii în Bisericã.
Obiceiuri de Bobotează
Boboteaza are, pe lângă înţelesurile creştine, trăsături de mare sărbătoare populară. În ziua Bobotezei, predominã practicile de purificare prin stropire cu Agheasmă Mare şi de botezare a credincioşilor, la care poporul a adãugat rituri de alungare a spiritelor malefice: spălatul sau scufundarea în apa r