Guvernatorul BNR consideră că Institutul Naţional de Statistică trebuie să explice diferenţa mare dintre deflatorul PIB utilizat atunci când a anunţat datele provizorii privind PIB pe 2011 şi cel de la datele semidefinitive, dar apreciază că diferenţe şi revizuiri apar şi în cazul ţărilor avansate.
"Despre INS nu avem o poziţie oficială. La nivel personal, şi mie mi-a sărit în ochi cifra deflatorului, de la 8 la 4, deci înjumătăţirea lui. Revizuiri apar şi în ţări foarte dezvoltate, şi după câţiva ani", s-a mărginit să afirme Mugur Isărescu, răspunzând la o întrebare pe această temă.
Isărescu nu a detaliat cauza mirării referitoare la deflator, vorbind numai de diferenţa foarte mare dintre cifre, fără a explica care dintre valori a apărut mai surprinzătoare.
Prin scurta declaraţie, Isărescu a sugerat că dincolo de diferenţele de metodologie utilizate între varianta provizorie şi datele semidefinitive, INS ar trebui să răspundă la problema diferenţei foarte mari apărute în cazul deflatorului PIB.
La un deflator 8, valoarea nominală a PIB publicată de INS în luna decembrie ar reflecta că România at rămas în recesiune în 2011, an în care BNR a ţinut dobânda de politică monetară la 6,25% până în luna noiembrie, când a operat o reducere de 0,25 puncte procentuale. Cifra definitivă pentru PIB-ul din 2010 este de 523 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creştere economică de 2,2% în 2011 la un deflator 4.
Deflatorul PIB reprezintă raportul procentual între PIB nominal şi PIB real (adică valoarea PIB în preţurile curente ale anului de referinţă). El este determinat pe baza unui coş, care poate suferi modificări de la un an la altul, în funcţie de comportamentul de consum şi de evoluţia ramurilor industriale, şi ale consumului intermediar.
Problemă deflatorului nu are relevanţă pentru disputa Guvern - INS, întrucât premierul a criticat
