Ucrainienii din Maramureş şi sârbii de Banat, dar şi basarabenii stabiliţi în Transilvania serbează Naşterea Domnului după vechiul calendar. Dacă pentru catolici, protestanţi şi ortodocşii pe stil nou, Sărbătorile de Iarnă se încheie azi, cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, pentru ortodocşii care serbează Crăciunul pe stil vechi, aceste sărbători abia încep. În vestul ţării, cele mai numeroase comunităţi care celebrează Crăciunul după vechiul calendar iulian sunt ucrainienii din Maramureş şi sârbii din Banat. De asemenea, în multe oraşe din Transilvania, s-au format şi comunităţi importante de români basarabeni care ţin vechiul calendar. Şi asta pentru că, potrivit organizării Bisericii Ortodoxe Române, Mitropolia Basarabiei, de care ţin şi mulţi dintre basarabenii stabiliţi dincoace de Prut, şi-a păstrat vechiul calendar. Însă, de fapt, mulţi basarabeni serbează Crăciunul de două ori. „Noi ne bucurăm de faptul că avem posibilitatea să sărbătorim şi pe 24 decembrie, şi pe 6 ianuarie. Ne simţim de Crăciun mai mult pe 24 decembrie, când toţi prietenii noştri din Ţară serbează Crăciunul. Însă sărbătorim şi pe 6 ianuarie, o dată cu rudele noastre, rămase în Basarabia", spune Ana Tomşa, un medic basarabean stabilit în Transilvania de 20 de ani.
Ded Moroz în loc de Moş Crăciun
Pentru copiii ucrainieni din comunele din Maramureş, de Crăciun vine Ded Moroz, nu Moş Crăciun. Ded Moroz este varianta tradiţională a lui Moş Gerilă, serbat azi în Rusia. Spre deosebire de Moş Crăciun, Ded Moroz nu vine într-o sanie trasă de reni, ci într-o troikă, o sanie trasă de trei cai. În comunităţile de ucrainieni, Crăciunul nu este cu adevărat sărbătoare dacă oamenii nu merg la biserică. În seara de Ajun, la colindat merg doar copiii şi grupurile de tineri. Adulţii merg în prima zi de Crăciun ca să vestească Naşterea Domnului pe la casele celor dragi. În mod tradiţiona
