Creştin-ortodocşii au şi astăzi mare praznic. Nu trebuie să uităm că Biserica a rânduit ca, după unele mari sărbători ale Mântuitorului sau ale Maicii Domnului, să fie cinstit şi Sfântul care are legătura cea mai apropiată cu marea sărbătoare.
Aşadar, după praznicul împărătesc de la 6 ianuarie, când Sfântul Prooroc Ioan L-a botezat în apele Iodranului pe Mântuitorul Iisus Hristos, astăzi se cuvine să îl sărbătorim pe Sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, cel mai mare dintre profeţi, glasul care strigă în pustie “gătiţi calea Domnului”, “turtureaua pustiei care a binevestit primăvara harului, făclia Luminii dumnezeieşti, răsăritul ce a vestit pe Soarele Dreptăţii, ca un înger pământesc şi om ceresc, care stă la graniţa dintre cer şi pământ şi uneşte Vechiul şi Noul Testament”, după cum e numit în volumul “Vieţile Sfinţilor de peste tot anul”. Despre sărbătoarea de astăzi – Soborul Sfântului Ioan Botezătorul –, din aceeaşi carte aflăm că după ce a ascultat glasul Lui Dumnezeu, Care l-a trimis în deşert să anunţe vestea cea bună a venirii Lui Mesia-Hristosul, pregătindu-I calea, Sfântul Prooroc Ioan îşi împlineşte misiunea, botezându-L pe Domnul Iisus în apele Iordanului. Din acel moment, “strălucirea lui urma să scadă, iar a Mântuitorului să crească”.
În cartea “Vieţile Sfinţilor” se istoriseşte că a doua zi după Sfânta şi dumnezeiasca Arătare, “se cădea a cinsti cu praznic pe cel ce a slujit la taina Botezului dumnezeiesc, punând mâna sa pe creştetul Stăpânului”, fiindcă, “îndată după Botezul Domnului, Botezătorul se cinsteşte de toţi şi cu cântări se slăveşte, pentru că prin sobor se înţelege adunarea poporului în biserică, la cântarea şi slăvirea Lui Dumnezeu, întru cinstea şi lauda marelui Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Celui ce se prăznuieşte. Un sobor ca acesta, măcar că se săvârşea la toate bisericile ce sunt în to