Îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ruşii-lipoveni din Fălticeni au mers în prima zi de Crăciun, dis-de-dimineaţă, la Biserica „Sf. Gheorghe” de pe strada Livezilor.

După terminarea slujbei oficiate de pr. paroh Ştefan Andrian, oamenii şi-au urat Crăciun fericit în slavonă şi s-au dus la casele lor pentru a aştepta colindătorii. Unicul colind – numit „Hristos Rajdaiţa” („Hristos se naşte”), care se cântă la casele ruşilor lipoveni s-a transmis din generaţie în generaţie.

„Ne-am pregătit pentru această sărbătoare, s-a format un grup de fete care merg după oficierea liturghiei prin oraş, la casele ruşilor lipoveni, să aducă vestea Naşterii Domnului”, ne-a spus preotul Ştefan Andrian.

Tradiţia spune că nu trebuie să laşi nicio casă necolindată, deoarece aceasta ar aduce ghinion tot anul. „Cuvintele care se spun în limba colindului, slavonă, se aseamănă cu cele din limba română şi vestesc Naşterea Domnului. Ne simţim mândri că am reuşit să păstrăm acest colind de aproape 400 de ani, de când ruşii-lipoveni au ajuns în România”, ne-a spus Costel Tudosă.

În ziua de Crăciun, după ce vin de la biserică, toţi membrii familiei se aşază la masă, iar după rugăciunea „Otci naşî” („Tatăl nostru”) se gustă din bucatele pregătite în familie, după ce s-a cerut binecuvântare şi dezlegare pentru „mâncarea de dulce”.

Pentru ruşii-lipoveni din Fălticeni, meniul de Crăciun cuprinde sărmăluţe, „haladeţ” (răcituri), „zamca” (supă), friptură cu hrean şi „lapşaua”. Lapşaua este o mâncare specifică ruşilor-lipoveni: se fac tăiţei cu ou, zbătuţi, iar după aceea se pun la fiert într-o supă unde s-a fiert carne de pasăre. „De pe masa de Crăciun nu trebuie să lipsească răciturile. Nu există Crăciun fără răcituri”, a precizat pr. Ştefan Andrian.

„Pentru noi, ruşii-lipoveni, sărbătoarea Crăciunului înseamnă o apropiere cu sufletul de Dumnezeu. Noi mergem la bis