de Dragoş BAKO

dragosbako@tribuna.ro

10 ianuarie 2013 21:50

1 vizualizare

A-A+ Cine s-a amăgit cu gândul că ţignalele politice vor tăcea o perioadă, cât să-şi tragă sufletul, amarnic s-a înşelat. Or fi trecut alegerile locale, cele parlamentare, dar asta nu înseamnă că duduia politică se trage la căldurică, pe sobă. Nici poveste. Mai sunt alegerile prezidenţiale. Şi chiar dacă unora li se pare că mai e foarte mult până în 2014, să nu uităm că timpul circulă cu viteză neregulamentară şi că lucrul temeinic se face încet, clocit, nu ^n pripă. I-am auzit pe mulţi mirându-se ori arătându-se contrariaţi de reacţiile din ultimele zile ale fostului premier Boc, revenit la Primăria Cluj (celor din Cluj, când le intră ceva în obişnuinţă, le iese tare greu, vezi mandatele de primar ale lui Gheorghe Funar). În stilu-i consacrat, Boc a prins a se răţoi în cele patru zări, afurisind creşterea impozitelor. Nu trebuie să fii nici analist, nici vreun fin observator pentru a înţelege că atitudinea lui Boc este rolul asumat al unuia dintre liderii importanţi ai Opoziţiei. Da, după tăierile lefurilor bugetarilor cu 25 de procente, după creşterea TVA, Boc ar fi fost ultimul îndreptăţit să vocifereze cu privire la o eventuală creştere a impozitelor. Dat fiind însă că fostul premier rămâne una dintre vocile sonore ale actualei Opoziţii, rolul său este acela de a ţine guvernanţii sub asediu, de a încerca să transmită contribuabilului ideea că succesorii domniei sale gestionează problemele ţării în detrimentul cetăţeanului. Fără îndoială, dacă actualul Executiv ar fi tăiat salariile bugetarilor sau ar fi mărit TVA, primarul Clujului ar fi tunat şi fulgerat şi împotriva acestor măsuri, pe care el însuşi le lua în urmă cu doi ani şi jumătate. Unii spun că nu e corect, că nu e moral, dar, să ne ierte Cel de Sus, ce au în comun politica, moralitatea şi corectitudinea? Emil B