Mai în glumă, mai în serios, geopolitica îşi spune cuvîntul şi pe tărîmul editorial: cînd o ţară, cîndva Japonia, acum China, devine o mare putere sau evenimente majore zguduie Orientul, sporeşte interesul pentru literaturi îndepărtate, căci ficţiunea dezvăluie straturile profunde ale unor lumi, pe care ştirea şi reportajul doar le survolează şi le reflectă numai ca suprafaţă. Prima noutate spectaculoasă o aduce literatura chineză, care, odată cu Nobelul cîştigat de Mo Yan, începe să intereseze în mod serios, aşa că probabil vor veni şi alte revelaţii. Oare urmează un boom chinezesc similar celui sud-american, de la care a trecut jumătate de secol? Vor descoperi cititorii, chiar şi cu întîrziere, două cărţi extraordinare, apărute la Editura Curtea Veche: Totemul lupului de Jiang Rong, în 2011 (tradus de Roxana Rîbu, de care sper să mai auzim!), şi Lebedele sălbatice. Trei fiice ale Chinei de Jung Chang, în 2009? Nu doar China interesează, ci întreaga Asie. Succesul romanului Cel care mă aşteaptă de Parinoush Saniee, apărut la Editura Polirom, vine de la subiect (soarta unei femei urmărită la toate vîrstele din copilărie pînă la senectute), de la coperta cu un chip feminin ascuns de un văl albastru, dar, mai ales, de la misterul Iranului de azi, cu tot ce înseamnă educaţie şi căsătorie, familie şi revoluţie. Deja cărţile anunţate pe site anunţă o turnură orientală în selecţia făcută de Bogdan-Alexandru Stănescu. Predomină încă spaţiul anglo-saxon, majoritatea traducerilor vin din engleză, deşi multe reflectă şi alte lumi (India, Pakistan, Malaezia, Canada), ce subminează lent supremaţia americană şi britanică. Din fericire, există încă o „literatură imperială“, cea spaniolă, şi ea se menţine constant în atenţia publicului. Se manifestă şi o tendinţă meritorie, de a oferi cititorilor cărţi consacrate în traduceri noi. Astfel, James Joyce s-a bucurat la Editura