Specialiştii spun că una dintre greşelile de după Revoluţie a fost aceea că investiţia a fost abordată strict prin prisma producţiei de energie electrică, dar care nu se justifică, având în vedere ce capacitate de producţie va exista. Consiliul Judeţean Braşov vrea să convingă noul Guvern de multiplele valenţe ale investiţiei, care nu se limitează doar la partea energetică.

„Sunt mult mai multe avantaje conferite de construirea lacului Veneţia. După cum se ştie, în toată lumea, se vorbeşte, pe termen mediu, de o viitoare criză a apei potabile. Mai în glumă, mai în serios, cine va avea acumulări de apă dulce, va fi le fel de bogat ca acela care are rezerve de petrol. Apoi, lacul va rezolva problemele reglării debitului Oltului în aval şi ţine de strategia Dunării la nivel european: pe lângă prevenirea efectelor inundaţiilor sau secetelor, dar şi pentru asigurarea apei potabile de calitate. Mai mult Hidroelectrica îşi poate eficientiza activitatea pe salba de 24 de hidrocentrale pe care le poate băga în reparaţii/decolmatare după un program prestabilit. Apoi, nu în ultimul rând, se poate rezolva problema irigaţiilor pe o suprafaţă foarte mare. Datorită structurii geografice, se poate asigura prin cădere liberă, deci fără costuri de energie pentru pompare a apei, suficientă apă pentru o treime din zona de câmpie din Sudul Carpaţilor. Şi acum mai există reţeaua de canale făcute pe vremea regimului comunist, iar cu un minim de intervenţie poţi să duci apă în Sud de Râmnicu Vâlcea”, a declarat în exclusivitate, pentru newsbv.ro, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Mihai Pascu (foto).

Practic, pentru finalizarea acestui proiect strategic nu doar pentru judeţul Braşov, ci la nivel naţional, ar trebuie să colaboreze cel puţin trei ministere: cel al Energiei (iar aici îl avem pe braşoveanul Constantin Niţă), cel al Agriculturii şi cel al Apelor şi Păduril