Într-o lume aflată în continuă schimbare, fiecare dintre noi – de la elevi şi studenţi până la adulţi cu un program de lucru de la nouă la cinci – trebuie să ştie să înveţe eficient. Cu toate acestea, dovezile arată că cei mai mulţi dintre noi nu utilizează tehnicile de învăţare pe care ştiinţa le-a promovat ca fiind eficace.
De fapt, studiile arată că strategiile pe care le folosim - recitirea sau sublinierea pasajelor considerate esenţiale - sunt printre cele care nu dau rezultate.
Într-un raport dat publicităţii pe 9 ianuarie, se arată într-un articol din revista „Time”, autorii, conduşi de către profesorul John Dunlosky de la Universitatea de Stat din Kent, au examinat îndeaproape zece tactici de învăţare şi le-au ordonat în funcţie de utilitate.
Cele mai nepotrivite metode pentru a învăţa sunt sublinierea şi utilizarea unui marker pentru a scoate în evidenţă porţiuni de text. Deşi sunt practici des întâlnite, studiile arată că nu oferă niciun beneficiu suplimentar. Unele cercetări indică faptul că sublinierea ar putea împiedica procesul de învăţare, deoarece atrage atenţia cititorului şi nu îi mai permite acestuia să facă unele conexiuni. Este o practică aproape la fel de nocivă ca şi cea a recitirii, un exerciţiu care este foarte puţin eficient.
În schimb, transcrierea şi elaborarea de rezumate îi pot ajuta pe aceia care se pricep să sintetizeze informaţia. Toate practicile enumerate anterior au fost considerate de autori ca fiind puţin folositoare.
Strategiile de învăţare care s-au dovedit a fi eficiente nu sunt foarte cunoscute. De pildă, împărţirea perioadelor de timp dedicate studiului în intervale mai scurte se pare că ar funcţiona mai bine decât un maraton de învăţare. Asimilarea informaţiei în ultima clipă ar putea ajuta la trecerea unui examen, de pildă, însă nu este o metodă potrivită pentru cei care doresc să
