Iubitorii de pictură rusă pot vedea, până pe 28 aprilie, o galerie de lucrări din secolele XVI-XX intitutală „Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR“, la Sălile Kretzulescu ale Muzeului Naţional de Artă al României.

Pentru prima dată după mai bine de 20 de ani, publicul are prilejul să se (re)întâlnească cu 59 de lucrări de artă rusă - 31 de icoane şi 28 de picturi din colecţiile Secţiei de Artă Europeană şi Decorativă a muzeului – creaţii semnificative pentru intervalul cronologic dintre secolele XVI-XX.

Selecţia lucrărilor ilustrează, prin câteva exemple reprezentative, evoluţia unei şcoli de pictură care a început sub semnul artei bizantine, a continuat sub influenţa celei occidentale, ajungând la începutul secolului XX să contribuie la schimbarea profundă a artei europene.

Icoanele prezente în expoziţie, precum Arhanghelul Gavril (sec. XVI, Şcoala din Novgorod), sunt exemple strălucite ale stilului inconfundabil al iconarilor ruşi, care evoluează de la fidelitatea faţă de arta bizantină, spre o mai mare fluiditate a desenului şi o cromatică vie şi strălucitoare. Marcată până spre sfârşitul secolului al XIX-lea de influenţa unor pictori precum Teofan Grecul sau Andrei Rubliov, pictura rusă îmbină vechiile tradiţii cu influenţe europene occidentale, atingând un mare rafinament tehnic.

Noua generaţie de pictori ruşi aduce, în secolul al XIX-lea, sincronizarea artei ruse cu mişcările şi curentele artistice europene. Ei observă şi redau cât mai fidel, în stil realist, natura Rusiei şi înfăţişarea oamenilor simpli din popor („Toamnă pe Volga“ de Konstantin Ivanovici Gorbatov, „Peisaj cu personaje“ de Ilia Efimovici Repin, „Interior caucazian“ de N. Şacilov), inspirându-se din literatură, din tradiţiile şi obiceiurile populare în încercarea de a ilustra specificul „sufletului rus” („Dans rusesc“ de F