Membrii familiei Raţiu au reprezentat adevărate repere în viaţa publică a românilor ardeleni.
Una dintre cele mai importante familii de români ardeleni este Raţiu din Turda. Unul dintre cei mai proeminenţi reprezentanţi ai acesteia a fost Ion Raţiu, fostul lider al PNŢCD şi candidat al ţărăniştilor la funcţia de preşedinte al României, în anul 1990. Ion Raţiu a dispărut dintre noi exact acum 13 ani. El este înmormântat în cimitirul central din Turda. Ion Raţiu ar fi vrut să fie îngropat în Biserica Răţeştilor din Turda, ctitorită de membrii familiei sale, locul unde a slujit bunicul său, Nicolae Raţiu, protopopul greco-catolic din Turda.
Însă această dorinţă a lui Ion Raţiu, care a rămas credincios al Bisericii Române Unite cu Roma, nu a putut fi pusă în practică. Biserica este folosită, din anul 1948, de către cultul ortodox, care a primit-o de la autorităţile comuniste, după interzicerea Bisericii Greco-Catolice. Munca lui Ion Raţiu este continuată de fiii săi. Nicolae Raţiu este dedicat administrării afacerilor familiei, cu centrul în Londra, iar Indrei Raţiu conduce, chiar în Turda, prestigiosul Centru Raţiu pentru Democraţie, cu sediul chiar în vechea casă a Răţeştilor, care a fost recuperată de către membrii familiei. Acest Centru Raţiu pentru Democraţie, în conducerea căruia Indrei Raţiu este ajutat de soţia sa, Pamela Roussos-Raţiu, s-a impus drept una dintre cele mai credibile şi mai solide organizaţii neguvernamentale. Ion Raţiu este o personalitate a cărei importanţă pentru istoria recentă a României încă nu este înţeleasă pe deplin în ţară.
Născut în anul 1917, la Turda, el şi-a făcut studiile în oraşul natal şi în Cluj, unde a obţinut o diplomă în Drept, în anul 1938, urmată de o diplomă în economie la Cambridge. În anul 1940, când Europa era deja antrenată în cel de-al doilea război mondial, Ion Raţiu a fost numit consilier la
