Pripită şi chiar hazardată ricana de ieri, din conferinţa de presă, a lui Victor Ponta, care, inclusiv prin tonul excedat, dădea impresia că el (ca şi alţi pesedişti, nu doar portocaliii) ar fi un partizan al întăririi imunităţii parlamentarilor, în situaţia arestării sau percheziţiei în dosare penale. "Să înţeleg că în ţara asta doar parlamentarii pot fi arestaţi fără probe?", a zis Ponta, vădit iritat de reacţia negativă a societăţii civile şi a mass-media faţă de intenţia ca parlamentarii să fie securizaţi printr-un şanţ antitanc, iar probele, secrete în faza de început a anchetei, să se afle la dispoziţia tuturor.
De unde şi până unde, hodoronc-tronc, zorul ca noul Parlament să facă urgenţa nr. 1 din construirea unui zid de apărare? N-aş spune că useliştilor le e frică de propriile dosare. Aflaţi de 8 ani (pesediştii), respectiv 4 ani (peneliştii) la distanţă de borcanul cu miere bugetară şi de contractele oneroase, nu prea au, deocamdată cel puţin, de ce să le fie teamă. Atunci? Te pomeneşti că e la mijloc vreo înţelegere pe sub masa de la Cotroceni sau de altundeva, prin care imunitatea aleşilor să fie un scut pentru foştii guvernanţi, dintre care unii s-au strecurat târâş-grăpiş în Parlament şi asupra cărora atârnă sabia unor fraude şi abuzuri însumând miliarde de euro?
M-aş fi aşteptat ca luni dimineaţa premierul Ponta să fi reluat o constatare rostită cu jumătate de gură acum două săptămâni: "Nici un ecou (de la DNA - n.n.) la plângerile penale privind Poşta, Hidroelectrica, Oltchim, Agenţia pentru achiziţii publice, CNAS". Pentru că, vorba unui clasic în funcţie, "acolo sun banii dv", în filele acelor dosare apar şi numele unor dulăi care se vor acum vaccinaţi, să nu facă guturai prin arest. Dar, apropo de imunitate, să nu o uităm pe aceea a preşedintelui ţării, aşa cum o citeşte deandoaselea procurorul general a.i. Daniel Morar. Adică acel
