Prin intermediul documentului nr. 22/29.315, Direcţia Regională a Securităţii Statului este informată că Vasile Chiţu şi Ene Gimpirea au fost puşi în libertate la data de 16 februarie 1951
Menite să ducă la „reeducarea elementelor duşmănoase Republicii Populare Române", unităţile şi coloniile de muncă au fost numeroase în partea de est a României, după cum au susţin şi specialiştii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Dacă în ediţia trecută ZIUA de Constanţa a prezentat lista completă a fugarilor dobrogeni urmăriţi de Securitate până la căderea regimului, în 1989, acum încercăm realizarea unei scurte radiografii a tabelului cuprinzând cetăţenii din judeţul Constanţa încadraţi în unităţi de muncă. CNSAS a dat publicităţii numele celor duşi în astfel de unităţi pentru aşa-zisele „manifestări duşmănoase împotriva regimului democrat-popular". Potrivit datelor oficiale, unităţile de muncă, dar şi coloniile, se aflau, de regulă, în Constanţa, Brăila, Tulcea şi Călăraşi, iar cele mai cunoscute se aflau la Poarta Albă, Capul Midia, Cernavodă, Saligny, Castelu, Galeşu, Peninsula, Noua Culme, Taşaul, Balta Brăilei, Periprava, Salcia, Grindu, Giurgeni, Ostrov, Chilia Veche şi Florica.
Graţie fondului documentar referitor la persoanele internate în unităţile de muncă pentru manifestări duşmănoase împotriva regimului democrat-popular în perioada 1951-1952 (aflat la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii), aflăm numele a 20 de persoane din judeţul Constanţa încadrate într-una dintre unităţi. Lista acestora este deschisă de Ştefan Damian, din comuna Săcele, Raion Istria, de 49 de ani, încadrat pentru 12 luni. Mai departe, Ştefan Damian este urmat de Oprea Oprea, din comuna Săcele, Raion Istria, de 45 de ani (chiabur), încadrat pentru 12 luni, Vladimir Condruc, de 38 de ani, din Pecineaga, raion Constanţa, încadrat pentru 18 l