Camerele agricole sunt instituţii de utilitate publică, nonprofit, cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta, promova şi ocroti interesele agriculturii, zootehniei şi silviculturii, precum şi de a contribui la sporirea producţiei tuturor ramurilor agricole. Funcţionarea camerelor agricole răspunde obiectivului de descentralizare a administraţiei publice centrale prin înfiinţarea unei reţele naţionale de structuri autonome ce promovează interesul public general, prin acţiune la nivel local şi prin integrarea specificului zonal în procesul de elaborare a politicilor diferentiaţe, pe tipuri de agricultură. Camerele agricole au rol consultativ şi reprezintă principalul partener de dialog al autorităţii publice centrale cu competentele din domeniile directe ale agriculturii şi cele conexe, precum şi al celorlalte autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, pe domeniile de competenţă. Guvernul, autorităţile publice centrale, judeţene şi locale, precum şi asociaţiile profesionale, cooperativele, sindicatele, patronatele sau orice alte forme de asociere ale acestora conlucrează, prin reprezentanţi, în vederea asigurării cadrului adecvat de infiinţare, organizare şi functionare a camerei agricole la nivel zonal, judeţean, regional şi naţional. Aceasta este definiţia de “dicţionar” a camerelor agricole, publicată în legea de înfiinţare a acestor forme reprezentative pentru lucrătorii din agricultură. Din păcate, totul a rămas în stadiul de bună intenţie, deşi legea a apărut la finele anului 2010. E drept că, toamna trecută, s-a mai “mişcat”ceva în acest domeniu. Se stabilise colegiile electorale, se întocmiseră listele definitive cu candidaţi, se făcuse chiar şi tragerea la sorţi a poziţiilor pe buletinele de vot. Următorul pas ce trebuia făcut era organizarea efectivă a alegerilor pentru Colegiul judeţean al camerei agricole Neamţ